Sincretismul. Botine ori sandale

0
103


Ne place să spunem că astăzi contemporanilor noștri nu prea le pasă despre cele ce țin de religie. Nu-i sigur! Problema nu e că ne dorim cu adevărat să avem legatură cu spiritualul, ci felul cum o facem…Situația se asemănă puțin cu cea a unui pielar care făcuse o adevărată pasiune pentru sandale și ajunsese să fie cel mai priceput în domeniu în țara lui. Știa să facă modele după orice tip de sandale…, după acela numit ”corintian”, sau ”galatean”, sau ”efesian”, sau chiar ”roman”, de toate mărimile și orice culoare. Mulți erau cei care treceau pe la taraba lui Petru, bucuroși să poată dobândi pricepere în domeniu, însă dintre ei erau unii care îl întrebau:

– N-ați putea să-mi faceți niște sandale care să nu lase picioarele descoperite, iar pielea să acopere gamba în întregime până la genunchi?”

– Alea nu-s sandale, ci botine. Noi aici facem sandale.

– Da, da! Și eu vreau sandale, dar din acelea care să nu lase piciorul descoperit, ci pielea să acopere gamba de jos până la genunchi…

– Alea nu-s sandale! Dacă vrei, îți fac botine.

– Nu, nu! Sandale vreau! Dar cu piele care să acopere gamba de jos până la genunchi.” (Pierre Trevet, Pildele unui preot de la țară)

Dragilor, noi oamenii culegem din religie doar aspectele care ne plac, care se mulează personalității și mentalității noastre și care se pot adapta la trendul actual. Dar ce-ar fi dacă măcar o dată ne-am lăsa călăuziti de Dumnezeu și nu conduși de propriile apriorisme? Pe Dumnezeu nu îl putem ”carantina”, nu îl putem pune în spatele nostru, în laterale, sau în distanțare socială, pe Dumnezeu trebuie să îl punem în fața noastră ca o călăuză totală și invariabilă…Iar dacă noi suntem dispuși să-i oferim doar jumătăți de măsură, la fel ne vom trăi și viața, tot cu jumătăți de măsură, ”bâjbâind” între lumină și întuneric, departe de adevărata plinătate…Așadar, botine ori sandale?

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here