Recuperarea creantelor – afacerea ”privilegiata” de criza

0
13

Criza economica nu si-a facut simtita prezenta in toate domeniile
de activitate. Ba mai mult, exista firme care se pot lauda ca prospera, tocmai ca urmare a neajunsurilor economice pe care le intampina altii.
Pe acest segement destul de restrans se situeaza societatile care se ocupa de recuperarea de creante, afacere unde volumul de munca a crescut cu 300 la suta in ultimele luni.
O piata nu foarte dezvoltata – estimarile o pozitionau anul trecut la cateva sute de milioane de euro, cu potential foarte mare de crestere, dar la o distanta considerabila de cea din Polonia, de exemplu, unde sunt de cinci ori mai multe agentii de colectare decat in Romania.
Lista afacerilor care infloresc pe timp de criza in Romania nu este foarte lunga, dar recuperatorii de creante ocupa cu siguranta un loc fruntas. In primele sase luni ale acestui an, volumul de activitate a crescut spectaculos, pe alocuri chiar cu 300 la suta, se angajeaza continuu personal, iar firmele isi maresc parcul auto si se asteapta la profituri mult mai mari decat in 2008. Indiferent daca vorbim de recuperari de creante bancare, comerciale, de la persoane fizice sau de persoane juridice.
100.000 de euro – pentru a deveni recuperator
Pentru cei prezenti de mai multa vreme pe piata, criza inseamna momentul prielnic pentru consolidare. Este loc si pentru cei nou-veniti, chiar daca deschiderea unei afaceri nu pare o idee prea buna in astfel de vremuri.
Investitia medie de pornire se cifreaza undeva la 100.000 de euro, iar castigul nu este deloc de neglijat. Comisioanele difera nu numai de la o agentie la alta, dar si in cadrul aceleiasi firme. Pornesc de la 2 la suta si ajung pana la 35 la suta – 40 la suta pentru acele datorii foarte vechi, care sunt mult mai greu de recuperat. In medie, sunt undeva pe la 10-15 la suta din suma recuperata. Exista si companii de acest fel care merg pe promotii de “sezon” de genul “0 la suta comision pentru creditori, 100 la suta presiune pe debitori!”. Iar in acest caz, cel care plateste este datornicul.
Salajenii – sclavii bancilor
Statisticile arata ca restantele la creditele acordate populatiei si firmelor au crescut in primul trimestru cu 56 la suta, la 4,46 miliarde de lei, pe fondul dublarii restantelor la imprumuturile in valuta (93,94 la suta).
In ceea ce priveste volumul sumelor refuzate la plata cu instrumente de debit, acesta se pastreaza la un nivel substantial, inregistrandu-se o crestere cu aproximativ 10 la suta fata de anul trecut. Statistici care ne arata clar ca optimismul guvernantilor referitor la relansarea economiei nu este impartasit insa si de mediul de afaceri ori de catre romanul de rand.
Amanarile la plata ratelor de credite in crestere si sumele importante refuzate la plata cu instrumente de debit indica faptul ca blocajul financiar din economia autohtona se pastreaza. Daca la toate acestea adaugam facturile neplatite intre firme pentru diverse servicii ori produse, tabloul activitatii firmelor de recuperare este cat se poate de complet.
Recuperatorii ar avea foarte mult de lucru si in judetul Salaj, statisticile Bancii Nationale aratand ca datoriile salajenilor, numai catre banci, au crescut de cinci ori fata de anul trecut.
In decursul unui an, ratele neachitate la timp au atins 114,5 milioane de lei, iar restantele in valuta sunt de 20 de ori mai mari.
Devalorizarea monedei nationale si dobanzile mari, coroborate cu diminuarea veniturilor, dau mari batai de cap salajenilor. Si rata somajului are un impact direct asupra portofoliilor de credite, sustin bancherii. In Salaj, rata somajului este de aproape 10 la suta, cu aproape trei procente peste media pe tara.
Mai multe executari silite
Bancherii recunosc o crestere a executarilor silite pentru cei care au contractat un credit cu ipoteca. Este vorba despre un ritm de crestere alarmant in ultimele 12 luni, de peste 20 la suta. Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat numarul celor care si-au ipotecat casa pentru un credit este destul de mare: mai bine de 40 la suta din totalul imprumuturilor acordate populatiei sunt cu garantii imobiliare. Aceasta inseamna ca patru din 10 persoane au pus o locuinta drept gaj pentru a lua un imprumut. Dintre acestea, jumatate au contractat un credit ipotecar/imobiliar, iar restul, un credit de consum cu ipoteca.
Criza le-a triplat activitatea
Reprezentantii firmelor care activeaza in domeniul recuperarilor de creante comerciale, recunoaste ca actuala criza le-a dat foarte mult de lucru. Volumul de activitate de la declansarea oficiala a crizei in Romania – momentul octombrie 2008 pana in prezent – a crescut cu peste 300 la suta. Si pe zona recuperarilor de creante bancare lucrurile merg in directia dorita de catre firmele care au acest obiect de activitate. Asteptarile sunt si aici foarte mari, cresteri chiar de 100 la suta, justificate, de altfel, daca luam in calcul statisticile sumbre cu privire la numarul celor care nu-si mai platesc ratele la banca.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here