Părinții și invățătoarele au inventat forma funcțională de after-school

0
3

Părinții care doresc să-și lase copii la școală după orele de curs pentru ca aceștia să își facă temele, să participe la diferite activități, dar și să ia masa de prânz, au la dispoziție două posibilități. Fie aleg “obiceiul” after-school la mica înțelegere cu învățătoarea, fie programul programul “Școala după școală”, în puținele situații în care există, fie optează pentru învățământul alternativ “Step by step”.

After-school “la mica înțelegere”

În județul nostru, despre after-school se știe încă de prin anii 1994 – 1995, sub forma pregătirii elevilor după ore. Și în ziua de azi, părinții cad la o învoială cu învățătoarea, plătesc la mica înțelegere efortul dascălului și, eventual, masa de după-amiază a copilului, iar elevii rămân după ore pentru a-și face temele până când părinții vin să-i ia acasă, la ora 16.00. Toată lumea e câștigată. Sunt mulți părinții care ies târziu de la serviciu și nu mai au timpul necesar pentru a-i ajuta pe copii cu temele. În acest mod, copilul nu rămâne singur acasă, iar când părintele vine să-l ia de la școală, temele sunt gata. Avantajul este și de partea dascălului, care se alege cu ceva bani, în funcție de câți elevi are, se asigură că aceștia își fac corect temele, iar a doua zi la clasă poate să continue cu lecția, nemaifiind nevoie să dedice atât de mult timp corectatului temelor. În plus, after-school-ul îi ajută și pe copiii cu necesități speciale să nu rămână în urmă cu ceea ce se învață la clasă.
Această formă neoficializată a after-school-ului s-a generat pentru că forma oficială a after-school-ului este mai greu de realizat. Părinții și dascălii s-au adaptat să se descurce cum au putut. Așa că s-au înțeles pentru ca toți să fie avantajați, fără să mai aștepte implicarea autorităților, care nu-și bat oricum capul. Elevul vine cu tema făcută, părintele e liniștit că nu-i stă copilul singur acasă până se întoarce de la serviciu, iar dascălul e răsplătit de părinți cu bani “cash”.
Practica, încă din anii ‘95, dovedește că această formă de after-school s-a încetățenit un lucru benefic pentru toți, mai ales în condițiile în care, pentru varianta oficializată a after-school-ului, nu prea vin bani de la bugetul local sau național și nici organizațiile neguvernamentale nu se înghesuie să finanțeze astfel de programe.

After-school “pe bune”

After-school făcut după metodologia stabilită de Ministerul Educației Naționale (MEN) e mai greu de realizat, deoarece programul “Școală după școală” se face în parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile de părinți sau alți parteneri sociali. Potrivit metodologiei organizării programului “Școală după școală”, programul este conceput de școli sub formă de proiect, în urma unei analize de nevoi, prin consulatarea elevilor, a reprezentanților legali, a cadrelor didactice, a comunității locale și a altor instituții și organizații partenere. Pe baza acestor demersuri, școlile stabilesc grupul-țintă al programului “Școala după școală”.
Programul “Școala după școală” oferă activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu, se arată în Legea Educației. Programul se adresează atât elevilor din învățământul primar, cât și elevilor din învățământul secundar.
În ceea ce privește finanțarea programului, metodologia stabilește patru tipuri de finanțare: din bugetul autorităților locale; din programe finanțate din fonduri europene sau naționale; din activități școlare și extrașcolare, donații, sponsorizări dedicate, prin suportul financiar al părinților, al organizațiilor neguvernamentale etc., cu respectarea legislației în vigoare; din bugetul de stat din care se poate sprijini financiar pentru elevii proveniți din grupurile dezavantajate.
Cât despre plata dascălilor care se implică în after-school, metodologia prevede că în cazul în care dascălul efectuează orele în cadrul normei didactice de 40 de ore pe săptămână (norme de predare-învățare-evaluare), aceste ore nu sunt plătite suplimentar. În caz contract, activitatea profesorului “poate fi retribuită în condițiile legii, din sursele de finanțare prevăzute”. Pentru învățătoare, n-ar fi un business, așa cum e cu after-school-ul “la mica înțelegere” cu părinții.

Tenaris finanțează after-school “adevărat” în două școli din Zalău

Singurul after-school care se arată promițător din punct de vedere al respectării metodologiei este cel implementat de TenarisSilcotub. Este vorba de proiectul pilot pentru anul școlar 2014 – 2015, “Școala după școală”, de care beneficiază, începând din 13 octombrie, 108 elevi din clasa I de la Școala Gimnazială “Porolissum” stop_coloana și de la Școala Gimnazială “Corneliu Coposu”, sub sloganul “joacă-te, descoperă, inventează”, după orele de curs, timp de patru ore pe zi, patru zile pe săptămână. Potrivit reprezentanților TenarisSilcotub, “Școala după școalăÎ s-a născut din dorința de a schimba, încă din primii ani de experiență școlară, modul în care elevii și familiile lor abordează importanța frecventării cursurilor și a obținerii unor rezultate bune la învățătură. După orele de curs, timp de patru ore pe zi, patru zile pe săptămână, elevii rămân în școli, servesc masa de prânz împreună și își fac temele pentru a doua zi. Mai mult, ei sunt implicați în activități de educație informală în domeniul științei și artei, dar și în activități de recreere. Toate acestea se desfășoară sub îndrumarea și supravegherea unor cadre didactice selectate special pentru acest proiect. Grupurile “de lucru” sunt formate din maximum 20 de elevi, pentru a optimiza interacțiunea și impactul asupra fiecărui elev.

Învățământul “Step by step”, alternativă la after-school

Învățământul alternativ “Step by step” este o altă variantă pentru care părinții pot opta pentru ca elevii să își facă temele la școală, să primească masă de prânz și să participe la diverse activități. Însă, spre deosebire de after-school, învățământul “Step by step” implică doi dascăli, unul care are program dimineața și unul care stă cu elevii după-masa. Masa asigurată copiilor trebuie plătită de părinți, iar copiii trebuie să stea obligatoriu la școală până la ora 16.00, spre deosebire de after-school, unde elevii nu sunt obligați să rămână.
Dacă până acum existau mai multe clase de “Step by step”, numărul aceasta a început să se reducă. Doar două școli mai au ofertă pentru învățământul alternativ “Step by step”. Este vorba de Școala Gimnazială “Iuliu Maniu” din Zalău și școala din Crasna. Potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar General (ISJ) Sălaj, motivele din pricina cărora s-a diminuat oferta “Step by step” în județ includ costul mesei, pe care părinții trebuie să-l asigure, precum și faptul că programul nu are continuitate la gimnaziu și la liceu, lucru care îi face reticenți pe părinți.

Bani europeni pentru after-school în sate

În Sălaj, primarii pot accesa fonduri europene făcând proiecte pe Măsura 322 “Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”, proiecte în care pot include și înființarea de after-school-uri. Din datele primite de la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR), în Sălaj sunt 32 de comune care au depus cerere de finanțare pe Măsura 322, din care opt comune au inclus în proiect înființare de after school.
În comuna Benesat, de exemplu, cu banii primiți pe Măsura 322, primarul Sorin Romocea a reușit să facă o clădire pentru after-school. Din ce ne-a declarat ieri primarul, în momentul de față este în tratative cu profesorii, urmând ca aceștia să fie plătiți cu ora din bugetul local.
Însă înființarea de after-school nu-i bucură pe toți primarii. Mai mulți primari ni s-au plâns că, deși ideea de after-school e binevenită în comunitate, aceasta trebuie finanțată din bugetul local. Plata profesorilor și hrana elevilor nu este asigurată din finanțare, doar reabilitarea sau construirea clădirii unde vor sta elevii după ore. Primarii recunosc că preferă să includă în proiectul depus pe Măsura 322 înființarea de after-school numai pentru că astfel proiectul are un punctaj mai mare și mai multe șanse să devină eligibil.

Ce bun ar fi un after school cu banii care sunt aruncați pe lapte corn și mere

În 2009 au fost mai multe discuții la nivel de minister pentru înlocuirea programului “Lapte și corn” cu un program after-school, prin care elevul să beneficieze de o masă caldă, dar și de ajutorul unui profesor când își face temele. Ministrul Educației de atunci, Ecaterina Andronescu, propunea ca banii pe care Guvernul îi cheltuie pe programul “Lapte și corn” să fie transferați într-un program after-school. Programul urma să fie implementat inițial în școlile care dispun de spațiu, ulterior urmând să se găsească soluții pentru cele care au ocupate sălile după-masa. Însă programul nu a fost realizat, cu toate că în utlimul timp, atât părinții, cât și diferiți senatori și deputați au propus introducerea unei mese calde în locul programelor “Lapte și corn” și “Fructe în școli”.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here