Sondaj



RSS Feed

Portul popular, identitatea uitata a judetului Salaj

10 Ianuarie 2014
Moda se tine cu cheltuiala multa si se schimba de la un sezon la altul in zilele noastre. Fie ca este vorba despre a ne acoperi corpul sau al proteja de frig, fie ca e vorba despre punerea lui in valoarea, nimic din ceea ce creatorii de moda ne propun nu are valoare de arta, asa cum se intampla in urma cu aproximativ o suta de ani. Atunci, totul de facea din materiale naturale si din maiestria femeilor.

Portul popular in Salaj este de fapt un amalgam intre mai multe zone ale judetului. ^Nu putem vorbi despre un port popular traditional din Salaj. Exista mai multe zone diferite in care costumele populare au elemente specifice^, ne atentioneaza Olimpia Muresan, etnograf in cadrul Muzeului judetean de Istorie si Arta din Zalau. Astfel, din punct de vedere al portului popular, inca din prima jumatate a secolului XX, se remarca zonele Fildu, Mesteacan, Bobota, Buciumi, Cizer, Meseseni, Sag, Marca, Stana, Treznea-Bogdana-Agrij, Valea Somesului.

Muzeul Judetean de Istorie si Arta din Zalau are un vast patrimoniu de piese vestimentare si po- doabe care au facut parte din portul popular salajean, pe fiecare zona etnografica mentionata. Potrivit etnografului muzeului, Olimpia Muresan, piesele au fost achizitionate pe vremea comunismului, de prin sate, cand a avut loc o mare campanie nationala de identificare si conservare a patrimoniului. Obiectele detinute de muzeu pot ilustra portul popular, in ansamblul sau, pentru a doua jumatate a secolului XX.

Cununa de mireasa, cea mai frumoasa podoaba

Colectia contine vesminte care se purtau vara si dintre cele care se purtau iarna, la munca campului sau la sarbatori, dar si podoabe, de la palarii cu strut, pana la coronite (murunite, cunune), zgarzi din Bobota si Babeni, zgarda de bani din Cutis, margele din Pria si traistute, inlocuite astazi de posete. Piesa cae mai impresionanta o reprezinta o cununa de mireasa, din margele albe perlate, din Tetis.

Totul se lucra manual de catre fetele si femeile din casa

Piesele vestimentare de baza pentru fiecare zona sunt asemanatoare. Difera doar croiul si modul in care sunt impodobite. Vara, femeile purtau camasa (spacel) poa-le, zadie sau catrinta si naframa sau chischineu, iar iarna aveau in plus zadii de lana sau sumne (rochii de lana, in dungi, in culorile rosu, albastru, mov, verde), naframe de lana si pieptare de piele de miel si lana. Barbatii purtau vara camesa, gaci (pantaloni) si clop de paie, iar iarna sumane, buici de lana, cu ornamente facute de mana femeilor din casa, cojoace de lana brodate, cusma din blana de miel. Modul in care sunt croite di-fera de la o zona la alta, la fel si modelele si culorile cu care erau brodate.

Totul se facea manual si din materiale naturale. Panza din care se faceau hainele era din canepa cultivata in gradina si prelucrata, trasa in fire, apoi tesuta la razboi. Vesmintele erau confectionate manual si apoi brodate. La fel si podoabele. Totul se facea dupa creativitatea si indemanarea femeilor

Portul din Cizer - o splendoare a identitatii salajene

In perioada interbelica, in zona Cizer, femeile se imbracau cu spacel (ie) din panza alba de canepa, cu maneci largi cu broderie inflorata sau cu aplicatii ornamentale si manseta lata cu broderie. Peste spacel se purta un pieptar confectionat din blana de miel cu diverse modele po-pulare in culori diferite, iar vara se purta un laibar (vesta) cu aplicatii de ornamente florale si geometrice din piele de oaie. Poalele (fusta) erau facute din panza de canepa cu o bordura din broderie aplicata in partea de jos. Peste poale, in partea din fata se purta o zadie (sort) de lana, de obicei de culoare rosie ori albastra, incretita in partea de sus, c
Portul popular, identitatea uitata a judetului Salaj
u panglici cusute in partea de jos, iar in partile laterale sunt brodate sau cusute doua prime (panglici) cu ornamente florale in culori vii. In jurul gatului se purtau de la unu la cateva randuri de margele sau stoli, iar pe cap cununa (coronita). In perioada iernii se purta suman sur (gri) facut din lana de oaie, ornamentat la incheieturi cu prime subtiri de postav de culori diferite. Incaltamintea era alcatuita din cizme sau ghete din piele neagra, purtate la sarbatori, iar in zilele de lucru se purtau opinci. La portul femeilor mai in varsta culorile erau alb si negru.

Portul barbatesc este alcatuit dintr-o chimese (camasa), de obicei purtata peste pantalon, din panza alba de canepa cu guler strans la gat, maneci largi cu manseta si broderie de culoare alba, albastra sau galbena. Peste chimese se purta un laibar (vesta) de lana sura (gri). Cioarecii (pantalonii) erau de culoare alba, din panza de canepa, sau suri, din lana. In picioare se purtau cizme sau bocanci din piele neagra, in sarbatori si opinci in zilele de lucru. In perioada anului cand vremea era calduroasa pe cap se purta clop (palarie) de paie sau postav, iar in timpul iernii,cusma (caciula) neagra sau sura, din blana de miel.

Dintre accesorii se disting siragurile de margele si muruna la femei si chimirul si straita (traista) la barbati. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtata indeosebi de fetele dansatoare din sat si din neam mare.

Muzeul Ligiei Bodea gazduieste costume populare vechi de peste 120 de ani

Tanara Ligia Bodea din comuna Plopis si-a facut in casa bunicii propriul muzeu etnografic. Alexandru Bodea, tatal fetei, ne-a declarat ca Ligia a adunat o colectie de peste o mie de obiecte vertimentare si podoabe din zonele Valea Barcaului si Sub Meses. De cand avea 12 ani, Ligia s-a indragostit de foclor si umbla, alaturi de parinti, prin satele vecine in cautarea traditiei autentice salajene. ^Era clasa a III-a cand a inceput sa adune lucruri din sat. Mergea la oameni si isi ajuta la diferite trebuie si ei ii dadeau obiecte vechi. Le aduna in straita si le ducea in spatele casei, unde le curata, pentru ca une-le erau pastrate in podul casei, altele aruncate. Am si cumparat, mare parte din ele. La un moment dat eram la concurenta cu cei care le duceau peste granita si se mandreau ca sunt ale lor. Va-loarea acestor lucruri este data de faptul ca toate sunt lucrate manual^, ne-a spus Bodea.

Cat se mai pastreaza traditia?

Este cert ca fiecare dintre noi am dat din greseala, sau din curiozitate, peste obiecte ce au facut parte din portul traditional al bunicilor si strabu-nicilor nostri. Poate am ramas fascinati de ele, dar le-am lasat tot acolo, sau poate le-am pus la loc de cinste. Cea mai mare cinste este atunci cand le purtam cu mandrie si ne recunoastem astfel traditia si identitatea. In unele zone se mai poarta si astazi costumul popular, insa numai la Craciun sau la Pasti, cand femeile merg la biserica. Alexandru Bodea ne-a spus ca in comuna Plopis mai sunt femei care se imbraca in costum popular de Craciun. Ligia Bodea, Ileana Gratiana Pop, mester si rapsod popular, sau bucatarul Mircea Groza sunt cativa dintre salajenii care imbraca costumul popular de fiecare data cand sunt invitati la evenimente culturale.
Vizualizari 7441
Comentarii articol

Portul popular, identitatea uitata a judetului Salaj>

in 14 Ianuarie 2014 18:50

Articol minunat. Felicitări autoarei! P.S. Cred că era bine să se menţioneze sursa. Mi-am permis să fac această remarcă, eu fiind autorul articolului "Pria, Sălaj" de pe Wikipedia. Cele bune, N.F.

Poze mai multe alb-negru>

in 22 August 2018 22:03

Desi au treut peste 4 ani de cand a fost publicat acest articol, se pare ca prezinta interes si astaz, eu fiind un exemplu.Avand in vedere istoria aceste parti de Transilvanie, portul popular a suferit transformari prin eliminari sau adausuri.Sugerez doamnei Mihaela Pestean, autoarea acestui documentar sa continue sa faca fotocopii pe poze vechi alb-negru din parioada primului Razboi Mondial.Mi-ar face placere sa discutam amandoua pe subiectul propus aici.

Editarea articolului precedent>

in 22 August 2018 22:08

Desi au trecut peste 4 ani de cand a fost publicat acest articol, se pare ca prezinta interes si astazi, eu fiind un exemplu. Avand in vedere istoria acestei parti de Transilvanie, portul popular a suferit transformari prin eliminari sau adausuri. Sugerez doamnei Mihaela Pestean, autoarea acestui documentar sa continue sa faca sute de fotocopii pe poze vechi alb-negru din parioada primului Razboi Mondial.Concluzia va fi mai aproape de adevar.O spune experienta din alte zone. Mi-ar face placere sa discutam amandoua pe subiectul propus aici.

 (nu este publicat)
NOTA: Sunt interzise injuriile, cuvintele obscene si atacul la persoana.

Site-ul graiulsalajului.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.