Obiceiuri de Anul Nou in Salaj

0
6


PLUGUSORUL
Plugusorul reprezinta pentru agricultura ceea ce reprezinta Miorita pentru pastorit. La inceputurile acestui obicei, oamenii faceau urari pentru fertilitatea pamantului si belsugul gospodariei. Astazi lucrurile nu s-au schimbat prea mult si urarile vin insotite si de zgomote puternice astfel incat sa fie alungat anul vechi si toate relele care au fost pe parcursul lui.
Urarea cu plugul sau cu buhaiul este un stravechi obicei agrar prin excelenta, care se practica in ajunul Anului Nou, in multe locuri, chiar in ziua de Anul Nou, ceata de uratori formata din doi pana la douazeci de flacai pleaca din casa in casa. Urarea era rostita la fereastra casei si insotita de sunetul clopoteilor si pocniturilor de bici. Copiii primeau in dar bani sau fructe.
PUSUL “MOSULUI” SI A “BABEI”
Obiceiul se practica in seara de Anul Nou. “Mosii” si “babele” se pregateau in taina, din carpe, paie si haine vechi, puse pe un schelet simplu de lemn si erau dusi noaptea si asezati la poarta sau intr-un copac inalt la casele unde se aflau „feciori batraniI si „fete care tat alegI, cu scopul de a-i grabi sa se casatoreasca.
STRIGATUL DIN DEAL
In multe comunitati din Salaj, strigatul din deal, in ajunul Anului Nou, a fost un obicei indragit de tineri, fiind prezent si astazi, fara a avea amploarea de altadata. Cete de feciori, urcati pe dealuri situate vizavi, strigau sa se auda peste tot satul critici sau laude despre fetele tinere. In aceeasi seara, tot ei, furau portile unde locuiau fetele si le ascundeau sau le duceau la casele feciorilor din sat. A doua zi portile trebuiau recuperate in schimbul unei… plati.
CORONITA DIN VIRSOLT
Dupa spusele localnicilor, in noaptea trecerii dintre ani, cand bat clopotele si se ingroapa anul vechi, Anul cel nou este intampinat cu coronitele de pe fantana din curtea fiecarei gospodarii.
Coronita era confectionata din hartie creponata colorata: alb, roz, rosu sau albastru, cu un diametru de 30-40 cm, iar baza ei se realiza din nuieluse de alun sau salcie. Ea ramanea pe fantana tot timpul anului. In zorii zilei Noului An gazda trebuia sa scoata apa din fantana iar prima apa astfel scoasa purta numele de „apa auritaI. Lipsa coronitei ii califica pe proprietari ca lenesi sau neglijenti. Se mai intampla ca flacaii, in gluma, sa dea jos coronita, inlocuind-o cu o cioara moarta sau coceni de porumb.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here