Nu-i vedem pe extremisti

0
11

Membrii unei miscari extremiste din Ungaria au demarat, in cursul acestei luni, o actiune propagandistica in orase din Transilvania. Scopul suprem declamat al acestor oameni este propasirea nationala a maghiarilor din afara granitelor. Gruparea vizeaza consolidarea imaginii maghiarilor in randul tinerilor din tara noastra. Desi liderul miscarii a fost declarat in Serbia si Slovacia “persona non-grata” si a fost expulzat din Canada, si dupa ce o instanta din Ungaria a dispus dizolvarea miscarii, noi inca mai deschidem larg granitele tarii, fara nici o rezerva, fara urme de ezitare. Noi, cum suntem atat de europeni ii ingaduim chiar pe toti, indiferent ce ne-ar face. Dar oare cum putem sa inghitim faptul ca se promoveaza imagini de propaganda ale “pogromului” impotriva maghiarilor din Tirgu Mures (1990) ori ca se deplange raul facut de Tratatul de la Trianon?
De neinteles este atitudinea autoritatilor care au permis vizitele acestor persoane in mai bine de zece localitati, ba chiar si in sediile primariilor. Nu doar ca se uita ce-a fost cu adevarat la Tirgu Mures, dar mai ales, se uita istoria cu tot ce s-a intamplat in atatea sate din Transilvania, cand, in cel de-al doilea razboi mondial, populatiile au fost masacrate fara mila de extremisti.
Este greu de inteles de ce manifestam atata nepasare si indiferenta in timp ce altii au tras semnale de alarma, fara nici o fereala. Ne temem de cineva? Avem ceva de castigat ca lasam deschisa poarta pentru a se repeta evenimente nedorite? Cine isi asuma responsabilitatea daca in urma acestor incursiuni se vor isca fapte reprobabile?
Tara noastra numai de asa ceva nu are nevoie acum. Deschizandu-le granitele, cei din Uniunea Europeana nu ne vor fi recunoscatori, nici nu ne vor ridica statuie, nu ne vor fi mai buni prieteni, nici mai mari finantatori. Nici noua, nici lor, europenilor, nu le facem un serviciu, ci din contra. Dovedim inca o data ca nu stim sa punem piciorul in prag, ca nu suntem in stare sa aparam ceea ce ne-au lasat stramosii nostri, cu pretul vietii, martiriului si sangelui lor. Dar suntem in stare sa bagam in inchisoare o femeie de 18 ani, pentru ca a indraznit sa cerseasca la metrou, ca si-a “folosit” la aceasta activitate copilul, de sase luni, pentru ca a tulburat diminetile bucurestenilor. Punem jugul pe furnica, iar cand trece elefantul, ne facem ca nu-l vedem.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here