Sondaj



RSS Feed

 

Masurisul de la Pria se muta-n ''Purcareata''

7 Mai 2010
Din vechime

Cresterea oilor este o preocupare straveche a locuitorilor de sub Magura Priei. Din vechime la Sangeorz (23 aprilie) satenii isi angajau (^bagau^) pacurarii care vor pastori turma pana toamna tarziu, de obicei pana la Sfantu Nicolae (6 decembrie). Angajarea pacurarilor era facuta de catre 10-12 gospodari, oameni de frunte in sat, care detineau mai multe oi. Castiga cel mai priceput dintre ciobani, care cunostea randuiala. Intre "gazdele de pacurar" si pacurarul angajat se stabilea cu precizie modalitatea de plata pe cap de oaie. Aceasta se realiza mai mult in natura: bucate (cereale) mancare pentru ciobani pe toata perioada pasinarii, asigurata pe rand de fiecare detinator de oi. Uneori se percepeau si bani. Astazi se intocmeste act scris cu invoiala si caiet, cu randul la baciuit. Inainte vreme aceasta socoteala era notata pe o bota de catre cioban. Cu incrustaturi mestesugite nota pe fiecare detinator de oi, cate oi are, cati "lapti" i se cuvin. Era o adevarata arta contabila.

Masurisul propriu zis

In ziua stabilita pentru masuris (impreunat) dimineata se intarcau mieii, iar oile erau slobizite la pascut. Dupa-amiaza oile satule erau bagate in staul. Seful de stana impreuna cu gazdele stabileau locul masurisului. Toate femeile se asezau in rand cu vasele pregatite. Responsabilii turmei treceau pe rand si verificau vasele sa nu contina apa, deoarece existau gospodari care isi "inmulteau" laptele. Incepea mulsul. Barbatul prindea oile, femeia le mulgea, iar copii care veneau cu parintii la eveniment, ajutau si ei tinand oile la muls. Dupa ce toata lumea termina de muls incepea masurisul propriu-zis. Intr-un ciubar mare seful de stana masura laptele fiecarui detinator de oi, incepandcu cel care avea mai multe. Se intocmea evidenta care cat lapte are. In functie de aceasta se stabilea de cate ori va baciui fiecare. masurarea laptelui se facea cu vase speciale din lemn sau lut ars: cupa (aproximativ un litru), itia (o jumatate de cupa), fartaiul (un sfert de cupa) si portia sau impunsura (o jumatate de fartai). Cupa constituia un lapte. Detinatorii de berbeci aveau dreptul la un "lapte" de berbec in fiecare rand. Se pastrrau in stana berbecii cei mai vigurosi si frumosi, cate unul pentru 12-14 oi. Dupa ce se termina masuratul laptelui si toate socotelile erau incheiate, toti participantii cu mic cu mare erau omeniti cu cas, pita si palinca bauta din flisca. Seara se organiza la unul dintre gospodari (care se oferea) o petrecere unde se intal
Masurisul de la Pria se muta-n ''Purcareata''
neau toti detinatorii de oi de la o stana si-si petreceau pana in zori.

Serbare campeneasca

Din pacate astazi obiceiul se pastreaza in tot mai putine locuri, se cresc tot mai putine oi, se pierde traditia. Prin serbarea campeneasca de la Magura Priei, ajunsa la cea de a 43-a editie se incearca pastrarea obiceiului. Dar, lumea fiind mai pragmatica nu se mai masoara laptele ci s-a convenit ca patru oi sa faca un "lapte" cu subdiviziunile de rigoare.. Masurisul constituie doar un prilej de sarbatoare. Se aduna oamenii din toate sateledin jur sau chiar din locuri mai indepartate. Se intalnesc formatii artistice din judet si din judetele megiese, care concerteaza in apropierea stanei pe o scena in aer liber. nu lipsesc de aici mesterii populari, care isi expun sprevanzare rodul muncii lor artizanale, ba unii facand demonstratia maestriei lor chiar in fata celor prezenti. Masurisul a fost popularizat si prin posturile de televiziune TVR -Cluj, Etno si Hora. Si in acest an fiul satului Pria, Vasile Coca va mediatiza activitatea artistica pecare o va transmite prin postul Tv. Hora. La spectacolul extraordinar isi vor de concursul Varu Sandel, Mirela Petrean, Suzana si Felician Nicola, Florica Tomoioaga si Cozmin Marta. nici gazdele nu se vor lasa mai prejos. inimosul invatator Ioan Sur a pus in valoare dansurile din Ciser, care au devenit cunoscute in toata tara. Tot el va participa la Masuris cu Ansamblul Plaiuri Salajene din Horoatul Crasnei.

Pe platoul "Purcareata"

Oieritul, o indeletnicire decand e lumea isi are si el praznicele lui.

Pentru prima data, in acest an "Masurisul" de la Pria se va tine in locul numit "Purcareata". "Purcareata este un platou intins din partea sudica a "Magurii Priei", din care mai multe izvoare curg spre "Capul Vaii". De aici se poate ajunge in Varful Magura (996 metri), devenind "cel mai inalt om din Salaj". Daca va fi senin inspre miazazi veti putea admira pesora mai mare a Magurii, Vladeasa, spre sud-est, chiar Clujul, iar sper nord-vest Depresiunea Simleului.

Vizualizari 2330
Comentarii articol (1)

masuris>

in 24 Mai 2010 17:47

foarte bun

 (nu este publicat)
NOTA: Sunt interzise injuriile, cuvintele obscene si atacul la persoana.

Site-ul graiulsalajului.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.