Lupta pentru influență politică a lăsat agricultura de izbeliște

0
3


Peticită în fel și chip, Legea Camerelor agricole a ajuns în punctul în care nici Ministerul Agriculturii, nici deputații din Comisia pentru Agricultură nu mai văd luminița de la capătul tunelului pentru această formă de organizare agricolă.
La ora actuală există camere agricole doar în 14 județe ale țării. Nici una nu este funcțională pe deplin. Camerele agricole județene aveau rolul de a-i sfătui și ajuta pe fermieri să întocmească proiecte și să acceseze fonduri europene, să procure tehnologii moderne pentru agricultură, să aducă semințe din soiuri performante, să-i sprijine pe cei ce scormonesc țărâna cu îgrășămite, erbicide și alte inputuri. Nimic din toate acestea. La ședința de vineri a Camerei pentru agricultură, deputații aveau pe ordinea de zi o prelungire cu 9 luni a termenului în care fermierii din județele unde nu s-au înființat camere agricole puteau organiza alegeri. Reprezentanții Ministerului Agriculturii nu au fost de acord. Ei au propus o nouă Lege a Camerelor agricole, pentru că “viziunea cât și începutul au pornit greșit din 2010”. A fost un talmeș-balmeș. Ce-i drept, acolo unde Camerele agricole sunt înființate, acestea sunt adevărate structuri politice. stop_coloana Fermierii români au nevoie de altceva, de structuri funcționale, precum în Franța. Dacă nu se rezolvă situația, fermierii vor pierde și o sumă de aproape 300 de milioane de euro, bani europeni, care ar fi acordați pentru Camera Națională Agricolă a României, organism care reunește toate structurie din teritoriu. Numai că structurile nu există, iar cele care există nu funcționează. Discuțiile referitoare la Camerele agricole sunt de vreo opt ani, iar în tot acest timp, fermierii au avut de pierdut, pentru că nu au avut la îndemână o structură care să îi consilieze în privința accesării banilor europeni. Au pierdut și fermierii, a pierdut și țara.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here