Luna de nastere a painii

0
15

Nimic nu are frumusetea si splendoarea lanurilor de grane care se unduiesc sub adierea vantului precum valurile unei marii. Intreaga luna a lui Cuptor sta sub semnul boabelor de grau, acei “zei pamantesti”, cum ii numea Blaga, care ajunsi la finalul maturitatii se transforma in rauri de aur si curg spre hambare, intru bucuria celor ce au aruncat in toamna semintele sub brazda. A inceput asadar secerisul. In vechime acest eveniment marcant din viata comunitatii implica o raspundere deosebita asumata de sfatul batranilor. N-as vrea sa se inteleaga ca in zilele noastre secerisul nu-i un prilej de bucurie, o constatare a rodniciei lasate in urma de sudoarea fruntii, numai ca in galopantul ritm cotidian lumea nu mai are nici timp nici chef sa impleteasca din spice cununa, sa plimbe colacii din prima faina prin sat, sa lase spice nesecerate in tarla, ca un prinos adus naturii. Debarasandu-ne de patetic si revenind putin la prozaism am constatat la fata locului ca si in judetul Salaj a inceput secerisul. Saptamana trecuta aflandu-ma in zona Somes Odorhei-Napradea am asistat pentru cateva clipe la “dansul” combinelor in lanurile de orz de pe lunca Somesului. La nivel de judet culturile de orz se intind pe o suprafata de 457 de hectare. In vara anului 1990 combinele marsaluiau pe 5851 de hectare cultivate cu orz. Cum s-ar zice cam pe o suprafata de 10 ori mai mare. Si tot in vara anului 1990, cand intr-adevar taranul roman era avid de pamant, in judetul Salaj s-a recoltat grau de pe 30170 hectare. In aceasta vara combinele alearga de la o tarla la alta pe mici petice de pamant cultivate cu grau, care toate la un loc abia insuma 9185 de hectare. Ce-i drept in hotarul Carastelecului, a Sarmasagului, a Dragului exista si suprafete cultivate cu grau care depasesc 50 de hectare. Asociatiile agricole sunt insa putine in judet, incat le poti numara pe degetele de la o mana. Si fiindca tot vorbim despre recoltat, in aceasta luna combinele sunt asteptate sa intre in lanurile de ovaz, care se intind pe 6670 de hectare, in cele de orzoaica de primavara (1821 hectare) si in cele de rapita pentru ulei (128 hectare). Din pacate in aceasta vara urarea rostita la Sarbatorile de iarna “spicul cat vrabia” nu are corespondent in realitate. Din discutiile avute cu specialisti ai Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Salaj reiese ca productie de grau, dar si productia de celelalte paioase este una sub asteptari. Estimarile, dar si verificarile in teren au dus la concluzia ca la orz va fi o productie medie de 1300 kilograme la hectar, iar la grau sub 1600 kilograme la hectar. Cu o astfel de productie, fie el marele fermier, fie el simplu taran, cultivatorul de paioase nu poate iesi decat in pierdere. Explicatia consta in seceta prelungita din aceasta primavara, care dupa infratire a afectat formarea si dezvoltarea bobului. In paranteza fie spus, numarul boabelor unui spic normal se ridica la 40. In medie spicele de grau din acest an au in jur de 20 de boabe. Cum spuneam, in contextul de fata cultivatorul de paioase nu poate iesi decat in pierdere. Dar oare cand s-a imbogatit taranul roman dupa sudoarea fruntii sale?!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here