La Banisor, prezentul dezvaluie trecutul

0
19

Cel care ajunge sa-i cunoasca pe banisoreni cu siguranta ramane impresionat de radacinile puternice care-i leaga pe localnici de meleagurile natale.
Aceste plaiuri au ceva mistic, chiar si pentru acei care doar s-au aciuiat pe aici si nu au fost bastinasi. Magnetul nu poate fi explicat. Poate doar ghicit: mandria de neam si de „satul meu de dor”, cum se spune in „Cantecul Banisorului”. Acesti oameni nu doar ca au facut un cult pentru sarbatoarea satului, dar mai mult, deja pun la cale aniversarea a opt sute de ani de la prima atestare a Banisorului, eveniment pana la care mai sunt patru ani. Poate si pentru a face dovada dragostei fata de acestei plaiuri, de istoria si cultura lor, membri Asociatiei Fii Satului au editat Anuarul Banisorului, publicatie care apare pe fiecare 15 august. In paginile acestei scrieri sunt adunate informatii despre activitatea consiliului local si primariei, bisericii si scolii. Sunt creionate personalitati din trecut si prezent ale satelor comunei, este prezentat portul popular, sunt inserate versuri si proza semnate de localnici. Cel care nu demult a lansat Monografia Satului, Artemiu Vanca, anul acesta, de Sfanta Marie Mare, a prezentat volumul „Comoara din Dealului Magiarului” (ascunsa pe vremea celui de-al doilea razboi mondial).
Asteptarile consatenilor, cea mai mare provocare
Primul gospodar al Banisorului, Ioan Gheorghe Pop, ales pentru a treia oara consecutiv pentru fotoliul de primar, si-a exprimat increderea ca nu-si va dezamagi electoratul. „Incerc sa raspund tuturor solicitarilor venite din partea cetatenilor comunei, chiar daca asteptarile lor, uneori, sunt foarte mari pentru vremurile pe care le parcurgem si posibilitatile pe care le avem. Stiu ca ei isi doresc sa vada puse in practica, cat de repede, proiectele castigate si cum prind contur investitiile, chiar de pe o zi pe alta. Dar in administratie implementarea unui proiect nu totdeauna se poate face de azi pe maine. Asa cum bunaoara s-a intamplat si cu podul la care se lucreaza acum in Banisor, pentru care s-a asteptat doi ani. Speram ca proiectele depuse pe FEADR, Masura 322 pentru celelalte poduri (din Ban si Pecei), sa aiba o sorti de izbanda, pentru ca mai tintim si la asfaltari de ulite, la realizarea sistemului de apa si canalizare in Pecei, reabilitarea caminului cultural din Banisor si centrul after-school din centrul de comuna.
Poduri noi, o grija in minus
Cele mai multe demersuri se fac de catre autoritatile locale pentru imbunatatirea sau modernizarea infrastructurii rutiere. In satele Pecei, Ban si Banisor locul ulitelor de pamant a fost luat de cele pietruite, pentru ca mai apoi, sa fie asfaltate. Totodata, potrivit informatiilor furnizate de prim-edilul comunei, se vor face investitii si la poduri. Practic, la aceasta data s-a predat amplasamentul si se fac primele foraje pentru Valea Banului, in Banisor, pentru construirea unui pod de beton (de 26 m lungime si 8 m latime), cu doua benzi de rulare si trotuare. In zona sunt peste 50 de gospodarii la care iarna nu se poate ajunge. Localnicii neputand trece prin vale, nu au alta varianta pentru a merge in centrul satului lor, decat sa ocoleasca prin satul Marin. Lucrarea a fost castigata de firma SC Drum Construct la valoarea de 981.166 lei. Daca banii vor fi asigurati la timp podul ar putea fi realizat pana la finele lui septembrie a anului viitor. Dar cum finantarea depinde de bugetul de stat, proiectul fiind castigat prin Ordonanta 7, pot fi luate in calcul unele intarzieri. Taraganarea nu ar fi, de altfel o surpriza, stiind ca multe administratii locale s-au confruntat cu astfel de situatii. Si nu ar fi nici ultima pentru banisoreni, pentru ca din start au fost intarziati de o contestatie, care a franat demararea lucrarilor cu o luna. Tot in aceasta perioada, dar in Pecei, la podul vechi, firma HidroConstructia Cluj realizeaza pe Valea Banului consolidarea malului. Investitia se deruleaza cu fonduri de la bugetul de stat, prin Ministerul Mediului, in cadrul proiectului „Punere in siguranta a barajului Virsolt”. Primarul de Banisor a explicat ca aici a fost pus in siguranta podul si se executa ziduri de aparare a malurilor, precum si praguri de fund de apa.
Satul sub lupa prezentului
Vremurile demult apuse sunt evocate nu doar in scrieri, ci si in Muzeul Satului, in sala Caminului Cultural.
Floare Iepure, bibliotecara, a adunat, cu ajutorul consatenilor sai, obiecte casnice vechi, de la costume populare, mobilier, unelte agricole, vase, razboi de tesut. Insa arhaicul, traditiile si specificul zonei au gasit ecou si in randul celor tineri si foarte tineri, care la initiativa coregrafului Vasile Bucur, iar mai apoi a bibliotecarei Floare Iepure, au format un ansamblu de dansuri. Pentru ei, pentru reusitele pe care le-au repurtat din 1992 (de la infiintare), medaliile aduse de la Cernauti, Baita de Sub Codru, Medias, Sibiu, Guruslau, Pria, Dej, administratia locala a achizitionat opt perechi de costume populare. Suma cheltuita in proiectul „Pastrarea culturii si a traditiei la sat” este de 8.000 lei (din fonduri de la judet si de la consiliul local).
Cladiri cu alta fata
Trecutul isi are rostul lui, dar nici prezentul nu este neglijat de banisoreni, sustine primarul Ioan Gheorghe Pop. Reprezentantii administratiei locale au investit numai in acest an 40.000 lei pentru reabilitarea blocului de locuinte din centrul Banisorului, unde se afla oficiul postal, precum si patru apartamente de serviciu sau pentru cazuri sociale. Dublul acestei sume s-a alocat pentru innoirea dispensarului uman, unde s-a amenajat sala de tratamente, s-au modernizat interioarele, s-a realizat fosa septica si incalzirea centrala.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Nota
Sunt interzise injuriile, incitările la ură sau violență, cuvintele obscene și atacul la persoană. Publicația Graiul Sălajului nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revenind integral autorului comentariului. Orice persoană care se consideră prejudiciată de conținutul unui comentariu, are posibilitatea de a solicita ștergerea comentariului respectiv, în baza unei cereri în acest sens, trimise pe adresa de e-mail a redacției, graiulsj@unisys.ro.