Sondaj



RSS Feed

Aici, la noi, se mananca bine de cand lumea

13 Noiembrie 2012
In Salaj se mananca bine de cand e lumea. Si obiceiul asta bun ne vine prin vremuri, iar stramosii nostri, dacii, l-au cultivat in asa fel incat sa-l putem pastra prin timp si peste timp. Si de aceea putem sa delectam pe oricine trece pe la noi, prin Salaj, cu carne la protap, cu porumbel bine rumenit, cu vitel pe jaratic, cu branza la burduf si unt in panusi, cu terci de mei umplut cu oua, cu miere de albine direct din faguri, cu pere zemoase pastrate in fan. Dieta dacilor era robusta si simpla, aproape perfect armonizata nutritional si potrivita conditiilor climatice.Populatia Daciei nu era atat de numeroasa in raport cu resursele pentru a suferi de foamete. Se manca bine si de toate. Bucatele erau extrem de simple si nesofisticate. Cum de fapt sunt si cele de azi, pregatite la tara, in mediile mai putin alterate de „civilizatie.”

Legendele Salajului identifica zona in care traim ca pe un tinut mirific si, ca in poveste, salajenii stau pe o comoara despre care nu stiu totul. Ne propunem, intr-o serie de articole, sa dezvaluim miracolele acestui tinut care se cheama Salaj si sa starnim curiozitatea celor care vor sa ne viziteze si sa ne cunoasca.

La masă cu Gerula

Pe primul loc in preferintele alimentare ale dacilor era carnea de vita. Pasuni erau din belsug. Ponderea cresterii animalelor era mai importanta decat cea a scormonirii taranei. Posesia animalelor era semn de bogatie si atragea respectul societatii. Pamantul se lucra greu, iar truditorii erau in totalitate la cheremul conditiilor climatice, adica mult mai vulnerabili. De fapt Herodot scria ca pentru geti (carora romanii le vor spune daci) „munca campului este indeletnicirea cea mai umilitoare”. Revenind la carne, pe locul doi in preferintele culinare ale dacilor par a se situa porcinele. Tipul de guitatori crescuti de daci aveau trasaturile mistretului, doar ca aveau talia mult mai mica. Oile, caprele erau utilizate si ele pentru obtinerea de hrana, dar si pentru produse secundare (piei, lana). Dintre zburatoare, gaina isi avea un loc aparte in godpodaria dacilor. Pe langa faptul ca asigura proteiele animale (ce-i drept destul de putine) ea era si o furnizoare de oua. De atunci si pana acum parintii isi indruma odraslele, daca vor sa creasca si sa fie sanatoase, sa manance lapte, carne, branza, oua.

La ospatul dat de Gerula, dupa un raid de praduire incununat de succes, s-a putut observa o poveste de iubire intre terciul de orz (mamaliga) si carnea de vitel , prajita in cuptorul de pamant. Ce-i drept la ospat au participat mai multe bucate, ca de pilda pulpa de cerb infipta in protap in cuplu cu painea nedospita de secara, ficatul de porc imbracat in mamaliga (terci de orz) cu branza si chiar pastrama de oaie cam suparata ca a fost derenjata din somnul pe care il ducea de cateva saptamani in groapa pentru pastrarea proviziilor. Vreo cateva verze crude, stropite cu otet din vin a atras atentia mesenilor. Este destul de probabil ca la ospat si-au facut aparitia si ciupercile, desi arheologic nu am nici o dovada, pentru ca ele erau pretutindeni de primavara pana toamna tarziu si frecventau astfel de ospete, fie garnitura fie tocanita, ori chiar prajite direct pe jar. Au trecut mai bine de doua mii de ani si bucatele care dadeau navala pe mesele dacilor, dupa atata amar de timp, le intalnim la fel de apetisante prin bucatariile din unele gospodarii salajene.In satul Mesteacan carnea si mamaliga duc aceeasi viata de cuplu, mai ales la praznice. Topala de ciuperci din Lozna, Preluci, ori Cormenis, pastrama de oaie pregatita la Almasu, ori carnatul imbracat in mamaliga cu branza din zona Sarmasagului starnesc placeri pentru stomacul localnicilor, si o curiozitate apetisanta pentru turisti.

De la Decebal la Valerica din Sig

Dupa ce Decebal l-a invins pe Opius Sabinus, asta prin anii 85-86 d.C, era firesc sa se veseleasca. Pe langa boii si viteii sacrificati, pe langa vanatul cu blana si vanatul cu pene, la masa s-au servit bucate din multe plante; unele cultivate de om, altele care cresteau in mod natural, salbatic. Toata „povara” culinara sugera abundenta, o binecuvantare a zeilor. Fiertura de linte, in amestec cu alte leguminoase,
Aici, la noi, se mananca bine de cand lumea
dar si pigmentata cu pulpa de vanat facea furori prin simturile olfactive ale mesenilor.Unul dintre preparatele dacice era ciorba de linte acrita cu zer. Nici mazarea ori varza n-au lipsit de pe lista. De fapt sunt singurele plante care au pastrat denumiri din limba lui Burebista. La ospatul care a tinut cateva zile, la loc de seama s-a aflat si bobul care s-a folosit ca terci. Spanacul, loboda si macrisul au facut deliciul supelor si ciorbleor pregatite in imense oale de lut. Usturoiul, insa le-a luat fata tuturor leguminoaselor. Usturoiul era folosit sub forma de mujdei, adica pisat si amestecat cu apa si otet. Pulpele impanate cu catei de usturoi le gasim frecvent in registrul culinar al salajenilor. Despre linte si naut se vorbeste mai putin. In schimb mazarea o intalnim mai in toate gradinile si desigur in meniul gospo-dinelor de pe Somes, de pe Agrij,de pe Crasna si de aiurea. Ati gustat vreodata din tocanita de mazare cu carne de pui gatita cu multa smantana de Valeria Bonte din Sig? Daca treceti prin zona merita sa incercati.

Să bem cu dacii

Chiar daca preotul Deceneu l-a influentat pe regele Burebista sa ordone scoaterea viilor din radacini pe intreg cuprinsul Daciei, povestea n-a tinut mult. Pe vremea lui Decebal erau tarlale cu vii cat vedeai cu ochii. Nu o spun eu o spun istoricii. Si apoi pana sa creasca viile noi, dacii beau vin adus de la greci cu care se aflau in relatii comerciale. O dovedesc amforele cu stampile epigrafice Dacii aveau o aplecare deosebita spre consumul de cantitati mari de vin. O alta bautura frecventa in lumea barbara era berea care se pregatea in casa cu fermenti din orz. Padurile erau extrem de intinse, asa ca fructele de padure, datorita continutului mare de zahar natural erau transformate in bauturi alcoolice prin fermentare. Procedeu se pare ca a fost luat de la celti Unii istorici sustin ca si tuica si-ar avea originea in Dacia. Lucru nu este imposibil, caci daca preparau alcool din mere, zmeura, mure, puteau foarte bine aplica acest procedeu si la alte fructe, ca de pilda prune. Fara a gresi prea mult, putem afirma ca palinca noastra de prune si de mere si de pere de la daci se trage. De vinuri nici nu mai vorbim. Popositi in cramele din Borla, Sarmasag, Virsolt si va veti convinge.

Zamolxis ne poartă de grijă

Desi romanii si grecii ii considerau pe daci barbari, acestia au impus o civilizatie, desigur relativ rudimentara in unele aspecte, dar mult mai deschisa si mai dinamica decat se credea. Influentele culinare puternice au venit odata cu romanii, care au adus in Dacia aluaturile umplute cu tocaturi Unele surse arata ca dacii au preluat de la popoarele nomade mancarurile pe baza de ierburi (macris, salate, podbal) si a carnii fezandate sub sa si uscate. Chiar daca nu se poate vorbi despre o adevarata arta culinara asa cum a existat ea la curtile imperiale din Egipt, China ori Mesopotamia, bucataria Daciei se caracteriza prin frugalitate si simplitate, de un dinamism rar. O dovedeste si faptul ca multe dintre bucatele plamadite in Dacia au ajuns pana la noi, chiar daca pe alocuri au fost influentate de alte culturi culinare. O dovedeste si faptul ca am fost cooptati in actiunea pilot, aferenta transferului bunei practici suedeze „GASTUR” - promovarea gastronomiei locale” in judetul Salaj, o dovedeste si faptul ca un grup de gospodine din Mesesenii de Jos s-au aratat a fi cele mai bune bucatarese, la un concurs national de mancaruri traditionale . Aceste exemple si multe altele ne dau incredere ca cei ce vor vizita Salajul, pe langa frumusetile naturale si omenia localnicilor, se vor bucura si de un meniu cu produse traditionale, tocmai de la Zamolxis venite. Inca o dovada ca zeul ne poarta de grija.

Vizualizari 730
Comentarii articol

>

in 13 Noiembrie 2012 9:38

nu e drept..cel mai bine se gateste in OLTENIA si gospodine ca oltencele nu mai gasesti in tara !

crezi tu>

in 13 Noiembrie 2012 9:43

pt 9.38: daca-ti place borcul si mancare fara nici un gust mananca tu acolo ,si eu zic ca la noi in transilvania e cea mai gustoasa mancare

>

in 13 Noiembrie 2012 11:22

Pentru cel de la 9.38 :poti sa maninci in oltenia cit vrei dar nu face afirmatii absurde .In TRANSILVANIA se maninca foarte bine

>

in 13 Noiembrie 2012 13:36

ia du-te tu inapoi in oltenia atunci si traieste doar cu supa/ciorba de praz. Drum bun , cale batuta

>

in 13 Noiembrie 2012 13:59

sinteti intr-o mare eroare cele mai harnice si gospodine sint morosencele sint apreciate si peste hotare si in tirgurile bucurestiului.

>

in 13 Noiembrie 2012 15:58

OLTENCELE sunt cele mai fidele femei!!!!!!!! ARDELENCELE TOATE SUNT CUR.RVE SI ZABALOASE IN PI.Z.DA !!!

>

in 13 Noiembrie 2012 17:17

inseamna ca dacii au fost primii care au vizitat america si au adus porumbul pentru mamaliga

>

in 13 Noiembrie 2012 17:46

domnule V.V. iti ofer bani frumosi pentu un dictionar dac-roman, sau roman-dac. sunt colectionar de dictionare.

 (nu este publicat)    captcha image
NOTA: Site-ul graiulsalajului.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.