Cum să avem un stil de viață sănătos

0
1496


  • Agitația permanentă, programul supraaglomerat, prioritățile profesionale și lipsa unei educații alimentare corespunzătoare ne fac să pierdem uneori lupta cu kilogramele și să fim nevoiți să apelăm la serviciile unui nutriționist. Slăbirea sistemului imunitar și problema greutății corporale devin subiecte din ce în ce mai dezbătute, în contextul alimentației nesănătoase, generate de stilul de viață dezechilibrat.
  • În această perioadă de pandemie este important să ne concentrăm atenţia mai mult ca oricând asupra sănătăţii, dar mai ales asupra creşterii imunităţii. Susţinerea sistemului imunitar o putem face prin adoptarea unui stil de viaţă bazat pe o alimentaţie echilibrată şi bogată în nutrienţi, dar şi prin existenţa unui program regulat de activitate fizică.
  • Pentru a culege informații despre acest subiect, am stat de vorbă cu nutriționistul dietetician Bianca Ghiuruțan, specialist în cadrul Centrului Medical Amelias.
  • ,,Infectarea cu virusul SARS-CoV-2 se răspândeşte rapid şi, din nefericire, există câteva categorii de pacienţi cu un risc mai crescut de a dezvolta forme grave. Persoanele cu boli cronice, în mod special persoanele diagnosticate cu diabet zaharat, dar şi persoanele care prezintă suprapondere şi obezitate, se încadrează în zona de risc mai crescut. O persoană cu un indice de masă corporală (IMC) peste 25 kg/m2 se încadrează în categoria de suprapondere, iar o persoană care depăşeşte un IMC de 30kg/m2 este considerată o persoană cu obezitate. În aceste cazuri, slăbirea în greutate trebuie să devină un obiectiv pentru a evita eventualele complicaţii”, spune Bianca Ghiuruțan. Pentru că ne dorim să avem un sistem imunitar puternic, este indicat să respectăm câteva principii şi recomandări nutriţionale: adoptarea unei alimentaţii bazate pe legume, fructe, cereale integrale, fructe oleaginoase (nuci, alune, seminţe), leguminoase, proteine şi grăsimi de bună calitate, menţinerea unei greutăţi corporale optime şi în limite normale, respectarea orelor de somn şi odihnă (7-8 ore de somn/noapte), activitate fizică regulată (minim 5.000 de paşi/ zi, ideal 10.000 depaşi/zi), respectarea normelor de igienă personală, dar şi respectarea igienei alimentare prin spălarea legumelor şi fructelor înainte de consum, gestionarea stresului de zi cu zi, hidratarea joacă un rol important în buna funcţionare a organismului, iar alegerea noastră trebuie să fie apa, în detrimentul sucurilor care un conţinut crescut de zahăr.
  • În funcție de tipologia fiecărei persoane, schimbările în alimentație pot începe treptat sau brusc. Fiecare are ritmul său de viață, fiecare are psihicul său, iar modul în care reacționează oamenii la schimbările alimentare este diferit de la o persoană la alta, ne explică specialistul.
  • Dieteticianul ne sfătuiește cum ne putem întări obiceiurile alimentare sănătoase pentru un stil de viață și mai sănătos, cu un organism pe măsură.
  • Nutrienţii implicaţi în activitatea sistemului imunitar sunt: proteinele, lipidele (grăsimile), vitaminele şi mineralele: surse de proteină animală de calitate superioară (carne, ouă, lactate, peşte şi fructe de mare), surse de lipide (grăsimi sănătoase): avocado, nuci,alune, seminţe, ulei presat la rece (ex: ulei de măsline extravirgin), vitaminele cu un puternic efect antioxidant: vitamina C (cătina, merișoarele, fructele de pădure, citrice, ardei, broccoli, conopidă, spanac), vitaminele din complexul B (cereale integrale, salata verde, spanac, alimente de origine animală), vitamina D (peşte, ouă, lactate), vitamina A (caise, piersici, pepene, morcov, sfeclă, dovleac, cartof dulce ), vitamina E (nuci, seminţe, avocado, dovleac, minerale: zinc, fier, cupru, seleniu,mangan) din surse precum seminţe (de susan, de dovleac), mazăre, fasole, nuci, alune, cereale integrale, ciuperci, legume cu frunze verzi, alimente de origine animală.
  • Se recomandă un consum crescut de alimente cât mai proaspete şi neprocesate, fără adaos de zahăr, grăsimi saturate, sare în cantităţi mari. Este important să fim conştienţi de consumul de zahăr dintr-o zi deoarece regăsim acest ingredient în majoritatea produselor din comerţ.
  • „Recomand un consum de zahăr adăugat în alimente procesate zilnic după cum urmează: bărbaţi- maxim 37, 5 g sau 8-9 linguriţe de zahăr pe zi, femei- maxim 25 gsau 5-6 linguriţe de zahăr pe zi. Modul de gătire influenţează cantitatea de vitamine şi minerale din legume şi fructe. O gătire îndelungată va determina o pierdere seminificativă a vitaminelor sensibile la procesarea termică, de exemplu vitamina C, care se pierde destul de uşor prin fierbere. Pentru păstrarea vitaminelor şi mineralelor pe o perioadă mai lungă de timp, se poate folosi metoda congelării, prin care nu se pierd nutrienţii existenţi în legume şi fructe, ajutându-ne să ne bucurăm de acestea chiar şi în perioadele din an când nu le găsim în grădină” , adaugă Bianca Ghiuruțan.
  • Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), o alimentație sănătoasă este esențială pentru o stare mai bună de sănătate și pentru a obține nutrienții optimi de care avem nevoie. O dietă sănătoasă este modalitatea potrivită de a menține o bună calitate a vieții. În concluzie, formarea unor obiceiuri sănătoase și deciziile alimentare zilnice au efect direct asupra creierului și corpului fiecăruia dintre noi.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here