Sondaj



RSS Feed

Poveşti din trecutul Sălajului

Controverse in jurul etimologiei toponimului Zalău

29 Iulie 2015

Un număr mare de istorici au arătat diversele tipologii în care se poate încadra numele Zalău. La fel ca denumriea de Sălaj (Ţara Silvaniei, din latină) şi denumirea Zalău provine dintr-o limbă veche. Gheorghe Chendre Roman, autorul operei “Dicţionarul etimologie al localităţilor din judeţul Sălaj”, susţine că ambele toponime, atât Zalău cât şi Sălaj, conduc ca formare spre radicalul din limba latină “sil”, care derivă din Silva, iar apoi a urmat un proces de maghiarizare a cuvântului. Teoria lui Chendre se bazează pe faptul că în momentul când au apărut toponimele Sălaj şi Zalău ţinutul era acoperit de păduri şi este posibil să fi existat şi plantaţii mari de viţă de vie. Astfel, toponimul Silva, care a condus apoi spre numele de Zalău şi Sălaj, s-a format ca şi multe alte toponime din judeţ care prezintă o caracteristică a locului, ca de exemplu Făgetu (zonă cu foarte mulţi fagi), Plopiş (zonă cu mulţi plopi), Pădureni, Păduriş, Cerişa (zonă cu mulţi cireşi), Brusturi, Lazuri, Măgura, Muncel şi altele.
Onufrie Vinţeler presupune că la originea toponimului Zalău stă un apelativ de origine slavă şi oferă trei ipoteze. Prima arată că Zalău s-a format din “zalaj”, din limba rusă,

Controverse in jurul etimologiei toponimului Zalău
care are sensul de depresiune între două movile. A doua ipoteză arată că toponimul s-a format din “zola”, întâlnit în limbele slave cu sensul de sol după arderea pădurii. Istoricul arată că în Zalău au avut loc numeroase defrişări de păduri prin metoda arderii. A treia ipoteză arată că toponimul vine din “zalov”, participiu de la verbul zalovitti, care înseamnă a începe să prinzi.
Dacologii consideră că toponimul s-a format pe baza cuvântului “zilai” din limba dacă, ce are sensul de vin negru, roşu. Ipoteza poate fi apropiată de adevăr, deoarece în zonă se cultiva viţă de vie.
Istoricul Chendre a explicat şi forma în care Zalăul a fost atestat în 1808 sub denumirea germană de Zillenmarkt şi Waltenberg. Zillenmarkt semnifică “piaţa Zalău”. Wald înseamnă pădure, iar berg înseamnă munte, astfel că toponimul însemna “munte împădurit”.

Vizualizari 1821
Comentarii articol (4)

>

in 29 Iulie 2015 9:36

Eduard, numele corect este CHENDE, profesorul Chende Gheorghe, Dumnezeu sa-l ierte!

>

in 29 Iulie 2015 14:04

Ai un calculator si o retea de internet...? Eu, am bucuria de a lucra intr-un proiect in plina expansiune,nu este un job,ci o afacere,care imi ofera multe oportunitati,mult timp liber,bucuria de a lucra de acasa,in fața calculatorului. Proiectul este la stadiul national,iar in scurt timp,vom ataca piata online mondiala ! Acest proiect vizeaza piata americana a cartilor electronice. Avem nevoie de colegi ambitiosi,cu vise si dorința de independența financiara ! Nu este necesara experienta. Oferim pregatire si suport profesional,pana in punctul in care veti reusi sa va descurcati singuri,in aceasta activitate profesionala. Veti trece mai intai prin instruire, apoi daca doriti, o sa incepeti sa lucrati. Program part-time sau full-time,alegerea e a ta. Plata castigurilor realizate este garantata prin contract legal. Pentru cei interesati text,, info

>

in 29 Iulie 2015 22:52

In cronica lui Anonymus apare sub forma Zyolc si Ziloc, in 1220 in Regestrum Varadiense apare sub forma villa Ziloc. In 1246 curtis pontificalis Zijlac, in 1281 si 1318 Zylah, in 1344 Zylach, in 1473 oppidum Zylah, in 1750 Zilach, in 1601 Zila, forma populara este Zilaj, care mai tarziu se transforma in Zilah. Prima mentiune este din 1150 sub forma de Zyloc. In germana Walthenberg si Zillenmarkt sau Zillermarkt. In rom

 (nu este publicat)
NOTA: Sunt interzise injuriile, cuvintele obscene si atacul la persoana.

Site-ul graiulsalajului.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.