Camar, locul unde timpul nu se opreste

0
14

Anul acesta se implinesc 690 de ani de cand comuna Camar este atestata documentar. La mijlocul secolului al XV-lea asezarea a devenit centrul comercial al zonei, dobandind, prin intermediul familiei Kemeri, de la Hunyadi Janos, in 1447, privilegiul de a organiza targuri regulate. A avut statut de oras campenesc, pana in secolul al XVIII-lea, si era locuit in totalitate de populatie maghiara. Astazi, in aceasta unitate administrativ teritoriala formata dintr-un singur sat – Camarul, traiesc 1.800 de locuitori, din care peste 91 la suta sunt maghiari, 6,8 la suta romani, iar diferenta, tigani.
Nu doar agricultori, ci si mici intreprinzatori
Marea lor majoritate se ocupa cu agricultura, principala sursa de trai, mai precis, creste- rea animalelor, cultura cerealelor, a vitei de vie si pomilor fructiferi. Chiar daca agricultura este sectorul economic pre-odominant in Camar, locuitorii isi castiga painea cea de toate zilele si din alte activitati. Pana la 150 de persoane sunt angajate la firma unui investitor austriac care, aici, produce si comer-cializeaza brazi, 30 de locuitori sunt angajati la brutaria Camar, 15 la ARA Simleu, 12 la Hanna Instruments, 15 la Schela Suplac si peste 40 la Drum Construct Pericei. Daca inainte de Revolutie satenii lucrau si castigau bine la mina din Ip, la Schela Suplac, la CAP Camar, in sectiile din Cooperatie, ori ca zidari, astazi, sunt in mare voga micii intreprinzatori, care executa diferite munci in constructii si zidarie. Fiecare dintre acestia au cate 10-15 salariati, platiti pentru munci in judet sau in strainatate si inca nu se plang de criza.
Canalizare, cu taraita
Administratia locala a demarat anul trecut lucrarile pentru realizarea sistemului de canalizare. Proiectul a fost declarat castigator prin Ministerul Mediului, fondurile necesare, 106 miliarde de lei urmand sa fie alocate de la bugetul de stat. Pana la aceasta data reteaua de distributie a fost executata in proportie de 75 la suta. Primarul Szabo Levente Gyorgy a deplans faptul ca in ultimele trei luni nu s-a mai lucrat, pentru ca Guvernul nu a mai repartizat bani pentru aceasta lucrare. Mai rau, s-au acumulat opt miliarde de lei datorii la firmele constructoare (SC Drum Construct, SC Terra Grande, SC PetroConstruct). Suma primita de la stat a fost de numai 36 miliarde de lei. Realizarea canalizarii in Camar, dupa cum ne-a relatat prim-edilul este o piatra de incercare pentru executanti, deoarece conductele nu puteau fi amplasate oricum. A fost nevoie de forari subterane pentru a nu distruge asfaltul drumului. Carosabilul a fost reabilitat recent cu fonduri SAPARD si prin proiect s-a pus conditia de catre finantatori ca drumul sa nu fie distrus timp de cinci ani.
Pe drumuri, ca la oras
Intre prioritatile administratiei locale din Camar se inscrie reabilitarea si moder-nizarea a doua drumuri comunale, DC100 Camar-Carastelec si DC101 Camar – Balc. Cele doua artere rutiere au fost refa- cute in urma cu ceva vreme prin Programul National de Dezvoltare Rurala, etapa a doua. Timpul si fondurile insuficiente necesare intretinerii au favorizat deteriorarea lor, motiv pentru care edilii planuiesc acum sa le modernizeze apli-cand pe cele doua sectoare tratament bituminos. Cat pri-veste interiorul satului, primarul Camarului a reiterat faptul ca anul trecut, cu un milion de euro asigurati din fonduri SAPARD, au fost reabilitati 9 km de strazi si ulite. Mai avem in plan sa refacem cateva strazi care au fost pietruite prin programul Fondul Social de Dezvoltare Rurala, dupa care, putem sa ne bucuram ca toate drumurile noastre vor fi circulabile, bune ca la oras, a sustinut prim-edilul. Si pentru a crea senzatia de urban satului lor, autoritatile au pus in practica un proiect pentru amenajarea peisa-gistica a centrului de comuna, prin constru-irea unei fantani arteziene cu gradina si montarea de corpuri de iluminat.
Nu doar planuri…
Pentru acest an autoritatile din Camar si-au facut mai multe calcule. Intre acestea se include: modernizarea caminului cultural (prin inlocuirea geamurilor cu termopan, introducerea incalzirii centrale si refacerea instalatiei electrice interioroare). In plus, se mai doreste ca in cladirea fostului atelier al scolii sa fie amenajat un cabinet stomatologic, si pe de alta parte, sa fie reabilitata gradinita. Nu in cele din urma, anul acesta s-ar putea finaliza capela de la cimitir, constructie la care si-au dat concursul biserica, primaria, credinciosii si cativa investitori locali, aceeasi care s-au alaturat si initiativei amplasarii unui clopot in cimitir pentru toate cultele.
Drobul de sare
Totodata, la Camar se va construi un pod nou peste Valea Camarului, la hotarul cu localitatea bihoreana Balc. Aceasta investitie ar fi un prim pas spre rezolvarea problemelor pe care le are de ani de zile comuni- tatea locala din cauza inundatiilor.”Suntem nemultumiti de faptul ca autoritatile Societatii Apele Romane Crisuri Oradea nu au luat la timp masuri pentru regularizarea vaii, cu toate de am semnalat in repetate randuri problemele noastre si au vazut ce prapad a fost la noi la inundatii, care oricand se pot repeta, a afirmat primarul de Camar. Nu este suficienta asigurarea lor ca ne-au inclus intr-un proiect, atata timp cat nu se fac demersuri sustinute pentru identificarea de fonduri de la nivel central”.
Apa din belsug
Investitiile pentru alimentarea cu apa s-au derulat in parteneriat cu comuna Carastelec. Izvoarele se afla in centrul Camarului, iar statia de tratare la intrarea dinspre Ip. Reteaua de distributie a apei masoara 14 km si anul acesta va fi extinsa cu inca 4,5 km, cu fonduri de la bugetul local si din contributiile cetatenilor.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here