Biserica reformată din Coşeiu – între legende şi adevăr istoric

2
942

Mai puţin cunoscută, deşi e unul din cele mai importante monumente de arhitectură din Sălaj, biserica reformată din Coşeiu, ridicată iniţial ca mănăstire franciscană, ascunde între zidurile sale, atâtea câte au mai rămas, peste cinci secole de istorie şi legende.  

„Zona Sălajului este una bogată în clădiri cu valoare patrimonială, dintre care ocupă un loc aparte bisericile medievale săteşti. Biserica reformată din Coşeiu, fostă mănăstire franciscană minorită fondată de familia nobiliară Jakcs de Coşeiu, construită în două etape, în anii 1420 şi anii 1480, prin vechime, raritatea concepţiei şi prin pretenţiozitatea componentelor artistice este una dintre cele mai de seamă clădiri ale acestei zone, şi reprezintă prin limbajul arhitecturii apartenenţa acestei regiuni la cultura Europei Centrale”, susţine arheologul Horea Pop, într-un studiu realizat în 2007.

Istoria acestei clădiri porneşte în anul de graţie 1422, atunci când Papa de la Roma le-a dat voie călugărilor franciscani să se stabilească în zona unde astăzi este localitatea Coşeiu.    

„În ceea ce priveşte biserica, se ştie cu exactitate anul construcţiei – 1422. Acesta nu era biserica satului, ci a ordinului franciscan. Desigur, localitatea medievală avea o biserică, iar în 1422 – documentul e păstrat la Roma, Sfântul Scaun le-a dat voie franciscanilor să se stabilească aici. Există o bulă papală. Din câte ştiu eu este la Roma, păstrată în biserica Santa Maria I Magiore. Era nevoie de un ordin special, deoarece franciscanii nu aveau voie să deţină bunuri în posesie. Ei trăiau din munca lor proprie şi prin donaţii de la populaţie”, suţine preotul reformat din localitate, Lugosi Daniel.  

Potrivit acestuia, ordinul fraciscan a stat aici până în 1555, an în care toate bunurile au fost duse în Ungaria şi ulterior au ajuns în Slovacia actuală şi au fost împărţite bisericilor romano-catolice.

„Conform unor surse, aici în Coşeiu încă din 1540 exista o comunitate protestantă, dar se pare că timp de 15 ani au convieţuit, ordinul franciscan şi comunitatea protestantă. Deci în 1555 biserica a fost preluată de protestanţi şi ceea ce ştim cu exactitate este că din 1570, deci cu 450 de ani în urmă, se poate vorbi de comunitate reformată calvină în Coşeiu, deoarece în acel an aici era Ilosvai Selymes Peter, un învăţător despre care se ştie că era calvinist. El chiar a scris aici o operă, în 1570, despre traducerea sfintelor scripturi din limba ebraică în limba greacă – istoria regelui Ptolemeu, în care face referire şi la Coşeiu, la locaţia unde a scris această operă”, afirmă preotul reformat din Coşeiu.       

La biserica iniţială, altarul era legat de o poartă de turn, pentru ca preotul să poată trage clopotele, atunci când era împărtăşania şi era ridicată pasca. Funia clopotelor ajungea până jos, la parter. O biserică a cărui turn nu se află deasupra intrării principale, ci alipit de navă sau de cor, a fost a unui ordin monahal şi nu a comunităţii.   

„Intrarea principală e la vest, deci din umbră enoriaşii intrau spre lumină. Probabil că în capătul bisericii, al corului, era un geam mare, care lumina altarul înainte de masă şi enoriaşii care veneau din întuneric, din umbră, păşeau încetul cu încetul spre lumină”, subliniază preotul.  

Conform unei legende, biserica a stat fără acoperiş timp de 100-150 de ani, însă zidurile au rezistat. Preotul crede în jurul anilor 1600 bolţile s-au prăbuşit. Asta se poate datora mai multor cauze. Una din cauze ar putea fi faptul că familia Jakcs, care domnea aici în Coşeiu a dispărut în 1585, iar localitatea a rămas fără nobilul cel mai potent financiar, sau poate în urma unor bătălii – turci, tătari.

„Împărăteasa Maria Tereza a dat voie ca biserica reformată să renoveze clădirea, dar bolţile nu au mai putut fi reclădite. Era nevoie şi de meşteri şi de pricepere, ceea ce în secolul XVIII nu mai era la îndemână. Biserica s-a refăcut cu un acoperiş plat, mai scund şi un tavan casetat. În Arhivele Naţionale din Sălaj s-a păstrat şi contractul din 1780, cu meşterul Pamer Iosif. El, în acel contract stipula că vrea să fie de faţă atunci când zidurile sunt coborâte. Probabil atunci, în 1780, au fost coborâte zidurile şi materialele au fost refolosite”, afirmă Lugosi Daniel.

Undeva la mijlocul secolului XIX turnul bisericii era deja într-o stare avansată de degradare, clopotele fiind coborâte şi mutate într-o clopotniţă. Aceasta a fost prima clopotniţă, despre care există puţine informaţii. Se pare că a fost construită în jurul anului 1860. Mai apoi a apărut clopotniţa nouă, construită în 1895 şi care se află şi astăzi în picioare.

Aşa cum rezultă din prezentarea preotului şi din datele de arhivă, biserica actuală este doar o „umbră” a fostului edificiu monahal.

„Cam două treimi din biserica originală stă în picioare. Lipseşte corul, care avea o lungine de circa 12 metri şi mai era o navă în formă de semicerc în parta de nord a bisericii. Acestea nu mai există. Biserica era mai înaltă cu un metru, un metru şi jumătate. Şi acoperişul şi şarpanta erau mai înalte şi mai ascuţite, iar geamurile se terminau în vârf de lance, în stil gotic”, precizează Lugosi Daniel.

În biserică poate fi admirată o orgă, adusă din Dioşod în 1868, în schimbul unei munci obşteşti şi o sumă de bani dată de comunitatea din Coşeiu. Din păcate, ea a fost incompletă încă de la început, iar în prezent este nefuncţională.

Primarul comunei Coşeiu, Ioan Meseşan, spune că despre acestă biserică circulă o legendă privind existenţa unui tunel, care ar fi legat-o de o cetate situată pe un deal din apropiere.     

„Aici a fost un tunel unde se refugiau femeile şi copiii, pentru că bărbaţii mergeau la luptă şi unde se adăposteau bunuri şi animale. Intrarea în tunel era din biserică, dar şi de pe un pârâu din apropiere. Tunelul ducea pe vârful Ceţătii, unde se spune că ar fi fost o cetate, în trecut”, susţine primarul.

Preotul reformat susţine că mai degrabă zona din bisercă unde se crede că ar fi intrarea în tunel ar putea fi doar o criptă unde ar fi îngropat un membru al familiei Jakcs.

În perioada aprilie – mai 2007 au fost realizate mai multe sondaje arheologice la Biserica Reformată din Coşeiu, obiectivul cercetării fiind acela de a identifica structurile zidite ale construcţiilor de sub actualul nivel de călcare, demolate anterior, dar şi urmărirea stratigrafiei din interiorul şi din jurul acestora, a datelor tehnice legate de acestea şi de biserica actuală şi a informaţiilor privind habitatul uman şi al acţiunilor antropice din spaţiul pe care a fost amplasat edificiul. Cercetările au fost organizate de Asociaţia Culturală Hieronimus din Braşov.

„În cercetările noastre au fost descoperite mai multe schelete umane, mai mult sau mai puţin complete, unele in situ, altele deranjate şi antrenate în nivelări, altele prezente în osuare în grămezi de oase depuse special. (…) Cele mai multe taie doar nivelul de ridicare al bisericii şi ţin probabil de funcţionarea mănăstirii franciscane. Celelalte morminte par să aparţină momentului când biserica nu mai era mănăstire catolică ci biserică reformată. De altfel şi orientarea acestor morminte este puţin diferită de cea a celorlalte. (…) Din complexele de locuire identificate a fost recoltat un bogat material arheologic, în majoritate ceramic (recipiente, cahle), osteologic (oase de animale), dar şi piese din fier (cuie, cuţite, verigi, unelte, încuietori), bronz (ferecătură de carte?) şi sticlă (fragmente de ochi de vitraliu, sticlă de geam). Ceramica este preponderent arsă reducător, cenuşie, cu nisip în pastă, predominând categoria oalelor pentru preparat hrana cu sau fără torţi. Mai apar şi fragmente de urcioare, căni cenuşii din pastă fină lustruită şi capace cu buton circular.

Cercetarea arheologică a Bisericii Reformate din Coşeiu, judeţul Sălaj, a făcut posibilă realizarea unei imagini despre ceea ce nu se cunoştea, ci doar se presupunea, despre spaţiul ocupat din jurul actualei biserici”, precizează Horea Pop.

2 COMMENTS

  1. Pai sa spunem ca ar fii sau nu un tunel…..pai dute in acel tunel….deschide usa aia….dute pana la cetate vezi daca exista o usa…..in partea cealalta…dute in cripta….dorim atat de mult sa vedem mornantul lui Hristos…dar nu trecem de cripta lui jacky?….pai ce fac istoricii?sau arheologii?asteptam sa vina Cnn,Bcc???

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here